marți, 17 ianuarie 2012

Reţele sociale

Pentru a vizualiza  reţeaua socială masterat 2011 accesaţi
 http://1999-1994.taba.ru


¢Reţeaua socială este un serviciu web destinat creării de legături virtuale între utilizatori, cu aplicaţii sociale, comerciale, politice, educaţionale.

¢Platforme pentru crearea reţelelor sociale:
Ning.com
Taba.ru
Wall.fm
Spruz.com
Dolphin
Elgg
  Avantajele unei reţele sociale
¢Interacţiunea directă dintre profesor şi elevi;
¢Dubla semnificaţie a unui utilizator;
¢Colaborare online – ieftină, eficientă, în timp real;
¢U mediu obişnuit pentru elevi;
¢Posibilităţile forumului, chat şi panou de anunţuri;
¢Un mediu de propagare ieften;
¢
¢Poate fi utilizat ca e-portofoliu
Dezavantajele unei reţele sociale
¢Protejarea datelor personale;
¢Furtul de identitate;
¢Spam;
¢Limitările platformei;
¢Dependenţă;
¢Probleme de adaptare la mediul exterior;
De ce Taba? 
  • simplă în utilizare
  • gratis
  • deţine mai multe obţiuni
  • posibilitatea de control a participanţilor în reţea
¢

Avantajele partajerii conţinutului

         La momentul actual, cînd tehnologiile informaţionale au ajuns în dezvoltare la nivelul înalt al instrumentelor Web 2.0, avem posibilitatea de a crea, modifica, descărca şi partaja diferite conţinuturi.
         În ce priveşte conţinuturile pot fi de natură diferită, ca informaţie care o prezintă. Adică avem posibilitatea de a partaja atît informaţie text, cît şi video, imagine, audio fişiere.
        Respectiv partajarea de conţinuturi are o serie de avantaje. În continuare voi propune cîteva din ele, probabil cele mai importante:
  1. Posibilitatea de a accesa informaţia din ori şi ce punct al lumii
  2. Posibilitatea de a modifica oricînd partajerile
  3. Posibilitatea de a vizualiza partajerile altor autori şi descărcarea informaţiei necesare
  4. Posibilitatea de a păstra conţinuturile partajate, într-o formă accesibilă.
Dacă ne vom referi la E-învăţare şi folosirea instrumentelor Web 2.0 în instruire, partajarea de conţinuturi are o mare importanţă. profesorul are posibilitatea de a crea lecţiile electronice într-o formă mai deosebită, mai accsebile elevilor şi mult mai interesante elevilor.
Succesiunea informaţiei textuale cu cea video sau cea audio, atît chear şi pur şi simplu cu careva imagini, permite o asimilare mai amplă a celor informaţii pe care elevul le primeşte în cadrul acestei lecţii.

joi, 20 octombrie 2011

Instrumentele Web 2.0 și utilizarea lor


          Web 2.0 oferă modalități de utilizare a tehnologiilor Web, avînd ca scop facilitarea creativității partajarea informațiilor, și foarte important- colabararea între utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea și evoluția comunităților bazate pe Web, așa cum sunt serviciile de social - networking, wiki-uri, blog-uri, folksonomii, situri de video Sharing, feed-uri, servicii de Photo Sharing, servicii de Slide Sharing.
          La momentul actual se pune un mare accent pe utulizarea tehnologiilor informaționale în educație. Se observă creșterea interesului și pentru utilizarea instrumentelor e-Learning, care oferă modalități diverse de predare/învățare:

  • învățare independentă;
  • învățare independentă asistată;
  • clasa virtuală;
  • învățarea colaborativă, care este bazată pe modelul constructivist și pe folosirea instrumentelor Web 2.0. Studiul devine rezultatul unei munci colective în care fiecare student devine creatorul /furnizorul conținuturilor științifice
Unul din instrumentele Web 2.0,  frecvent utilizate în educație poate fi considerat blogul. Posibilitățile oferite de către acest instrument voi încerca să vi le aduc în următoarea listă:
  1. ca instrumente de comunicare și informare;
  2. în dezvoltarea unor proiecte;
  3. în comunicarea online;
  4. pentru obținerea feetback-ului la activitatea proprie;
  5. ca instrumente colaborative;
  6. în scopul managmentului cunoștințelor și al partajărilor acesttora;
  7. în diverse campanii (ex. Protecția mediului)
  8. ca instrument de lucru individual (de către profesori și studenți/elevi)
  9. ca instrument de lucru în grup.
Utilizarea siturilor Wiki în educație:
  1. crearea rapidă a unor situri Web simple
  2. crearea unor portofolii personale
  3. crearea unor baze colaborative de cunoștințe
  4. coordonarea cercetării și colaborare
  5. urmărirea unui proiect de grup
  6. coordonarea curriculară și interdisciplinară
  7. coordonarea conferințelor și colocviilor
  8. sindicarea(agregarea resurselor Web)
  9. managmentul proiectelor între termene
  10. crearea unui jurnal propriu
  11. realizarea prezentărilor
  12. crearea și menținerea unui sistem FAQ (Frequently Asked Questions) pentru o clasă de studenți
  13. gestionarea documentelor unei clase
  14. crearea unui spațiu de dezbateri și discuții pentru membrii unei clase
  15. colectarea datelor.
            În ideal toate aceste instrumente ne-ar oferi posibilități enorme de instruire, autoinstruire și în general posibilități de realizare unei educații de calitate bazată pe competențe. Însă mai există careva factori nefavorabili, care umbresc această activitate. Și anume - lipsa conexiunii la internet a marei majorități a elevilor, în deosebi din zonele rurale; iresponsabilitatea elevilor, sau mai putem spune lipsa unei motivări reale a interesului de autoinstruire. 
              

luni, 26 septembrie 2011

Aplicaţiile de microblogging în educaţie

Microbloggingul  este considerat un instrument Web 2.0 şi se bucură de un interes tot mai ridicat din partea utilizatorilor
Microbloggingul este o formă de blogging, care permite utilizatorilor să publice online texte scurte de maxim 140 -200 de caractere, uneori şi imagini.
 Avantajul major al microbloggingului constă în asigurarea unui serviciu de "prezenţă socială"
printre cele mai cunoscute aplicaţii de microblogging se numără Twintter, Tumblr, Pownce, Jaiku. există şi două aplicaţii româneşti: Logoru.ro şi cirip.ro
          În mod cert dezvoltatorii nu au previzionat domeniile în care platforma este utilizată, totul a crescut în timp. Aplicat în domeniul educaţional, microbloggingul a devenit în mai puţin de 2 ani, unul dintre primele cuvinte asociate cu comunicarea asincronă Web 2.0, dar cam ultimul pe care actorii educaţionali îl iau în consideraţie. 
          Acum vom încerca să vorbim despre posibilităţile utilizării pedagogice ale microbloggingului. Acestea se pot aplica atît în cadrul învăţămîntului formal, preuniversitar sau universitar, cît şi în cadrul învăţămîntului continuu.

  • Explorarea atît în cadre formale cît şi informale. utilizate în cadrul unui curs, aplicaţiile de microblogging oferă elevilor/studenţilor oportunitatea de a discuta/ exersa diferite tipuri de discursuri online, de a-şi organiza ideile, reflecţiile. Avînd incorporate în mediul instrucţional o componenţă socială şi de grup, devenim mai umani, mai politicoşi, mai disponibili şi vizibili pentru activităţi sociale.
  • Crearea de comunităţi educaţionale bazate pe principiile metodologiei comunicative la cursuri sau înafară lor într-un mediu dinamic de învăţare (social learing)
  • Mediul virtual colaborativ. Promovează scrierea ca o activitate plăcută, întăreşte competenţele de exprimare scrisă, cele pentru lectură, oferă şansa să parcurgă calea de la scrierea personală spre scrierea publică (evocarea, realizarea sensului, reflecţie).
  • Exprimarea reacţiei cititorilor. Aici pot fi folosite notele pentru a trimite, întrebări şi observaţii grupului/ a primi răspunsul în timp ce desfăşoară activităţi în clasă
  • Facilitarea creării grupurilor interactive şi multidisciplinare prin colaborarea între şcoli, oraşe, ţări.
  • Instrument pentru evaluarea opiniilor. Folosite în mediul academic, aplicaţiile de microblogging dezvoltă, stimuliază,interacţiunile pe un anumit subiect, permiţănd exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.
  • suport pentru conferinţe sau alte manifestări.
  • crearea de experienţă de învăţare in grup
  • explorarea limbajului colocvial. Permit externalizarea de lingvistică a dispoziţiei de cunoaştere a utilizatorului în mesaje scurte, clare şi cuprinzătoare. De altfel, restricţia de 140 de caractere impune dezvoltarea unor deprinderi bune de comunicare
  • Schimbă dinamica clasei  sînt un mediu corespunzător vîrstei tinerei generaţii
  • Fiind limitate la 140- 200 de caractere captează atenţia, necisită concentrarea pe ce este cu adevărat mai important, dezvoltă o anumită gramatică discursivă.
  • Comode prin rapiditatea de propagare a informaţiei (utile pentru transmiterea de alerte educaţionale precum schimbările în orar/sală etc)
  • Profesorii devin disponibili şi înafara orelor educaţionale
În pofida acestor argumente, suficient de convingătoare pentru utilizarea aplicaţiilor de microblogging în procesul de predare/ învăţare, pentru a demonstra cu adevărat eficienţa trebuie respectate anumite proceduri, destul de simple şi la îndemîna oricui
  1. Înainte de a utiliza o aplicaţie de microblogging profesorul are datoria să se asigure că elevii/studenţii înţeleg aplicaţia şi  ştiu cum s-o folosească 
  2. E bine să ne gîndim de 2 ori înainte de a posta 
  3. Teama de a rescrie însemnări trebuie eliminată astfel încît posturile să poată fi accesibile şi celor care de-abea s-au logat
  4. Profesorii care militează pentru întroducerea unor asemenea instrumente de comunicare în procesele educaţionale trebuie să fie foarte deschişi şi întreprinzători asupra a ceea ce se poate aplica sau nu
  5. Ca orice nouă tehnologie, şi aplicaţiile microblogging trebuie testat, încercat de obicei pe un grup mic.
  6. Este foarte important ca profesorul să-şi aloce timp pentru a răspunde dacă se decide pentru o aplicaţie de microblogging să fie motivat şi să aibă o atitudine activă.
  7. Aplicaţiile de microblogging sînt inutile în absenţa unei reţele, astfel că profesorul trebuie să găsească parteneri valoroşi, provocatori, oneşti şi sinceri pentru un act educaţional de calitate.













duminică, 25 septembrie 2011

Corifarii tehnicii de calcul

Aiken, Hovard (1900 - 1973). Matematician american, care a activat în universitatea din Harvard. În anii 40 al secolului XX, a creat prima versiune a calculatorului numeric - o maşină de calcul mai performantă, programul căreea îl pregătea pe benzi de hîrtie perforată.

Atanasoff, John V. (1903- ). Fizician şi inventator american, care în anii 30 ai sec. XX, activînd în colegiul din statul Aiova, a inventat un calculator, pe bază de tuburi.

Babbage Charles (1792 - 1871). Matematician şi inventator englez. Lucrînd asupra proprietăţilor de calcul ai logaritmilor şi a metodelor de mecanizare a calculelor, a elaborat principiul de funcţionare a "maşinii analitice"  - prototipul mecanic al calculatorului actual. Dar lovindu-se cu problema insuficienţei mijloacelor tehnice, a construit maşina diferenţialelor, unde pentru prima dată, pentru a calcula, a fost folosită programarea.
Boole, Jorj (1815 - 1864). Matematician şi logician englez. Pornind de la ideile lui Leibniţ, a elaborat aşa numita algebră booleană, unde pentru exprimarea construcţiilor logice se folosesc formulele ŞI şi SAU. Boole a arătata că construcţiile lui logice pot fi verficate de către matematicieni cu ajutorul regulilor algebrice. Aceste reguli sînt folosite pînă în prezent la crearea calculatoarelor actuale.

Byron Agusta Ada (1815 - 1852). Fiica poetului englez, lordul Byron, care scria programe pentru "maşina diferenţialelor" a lui Babbage.

Eckert, John Presper (1919 -). Inginer american. Împreună cu John Mauchly, în 1946, activînd în universitatea din Pensilvania a inventat ENIAC- ul ( Electronic Numeral Integrator  And Compiuter) Această maşină conţinea 18 mii de tuburi, ceea ce-i permitea să efectuieze cîteva sute de operaţii de înmulţire pe minut. Tuburile erau unite între ele prin fire, iar pentru schimbarea de programe era nevoie de a schimba contactele microschemelor.

Hollerith, Herman (1860 - 1929) Statist american, care prin anii 80 ai sec. XIX, ca şi Jacquard, folosea pentru păstrarea datelor perfohărţile. La care, pentru a fi citite, se foloseau contacte electronice, ce permitea accelerarea procesului. Corporaţia lui Hollerith fiind mai tîrziu schimbată în IBM.

Jacguard, Joseph Marie (1752 - 1834).  Inventator francez, care a întrodus în construcţia războiului său automat de ţesut, nişte scîndurele pentru conducerea operaţiilor mehanizmului complicat. Aceasta a fost prima experienţă de programare
.
Leibniz, Gottfried Wilhelm (1646 - 1716). Matematician şi filozof german. În anii 70 ai sec. XVII a  înbunătăţit maşina de calcul a lui Pascal, elaborînd metoda de înmulţire mecanică.
Napier, John (1550 - 1617). Matematic scoţian, care în 1614 a eloborat logaritmul de rezolvare a problemelor astronomice. În1617 a inventat metoda de îmulţire mecanică cu ajutorul unor piloni marcaţi. aceştea fiind consideraţi prototipii riglei logaritmice, care se foloseau în calcule pînă la inventare calculatoarelor de buzunar.

 Neumann, von John (1903 - 1957). American de origine maghiară, a elaborat principiile de păstrare a informaţiei în calculator, care au fos prelucrate în 1945. Aceste principii permiteau aparatului de calcul să lucreze mai repede ca înainte, iar pentru schimbarea programelor nu mai era nevoie de a schimba contactele microschemelor. Principiul lui Neumann constă în faptul, că calculatorul pe rînd efectuiază cîte o operaţie. Acest principiu a fost numit "Arhitectura lui Neumann" şi se foloseşte în toate calculatoarele contemporane.

Pascal, Blaise (1623 - 1662). Matematician, fizician şi filozof  francez. În 1642 a pus temelia teoriei probalităţilor conteporane. A inventat şi calculatorul mecanic, ce reprezenta un sistem de roţi zimţate, avînd cîte 10 dinţi fiecare. Aceşti dinţi reprezentau numerele de la 0 la 9, la rotirea roţilor cifrele se adunau. 

Poulsen, Valdemar (1869 - 1942). Inginer telefonic danez. În 1898 a inventat metoda înscrierei magnetice, care a fost aplicat la inventarea purtătorilor magnetici de informaţie.

Turing, Alan Matheson (1912 - 1954). Matematician englez, care a inventat logica de calculator, pe baza  căreea a şi construit maşina de calcul ( cu tuburi), ceea ce a permis iscoadelor britanice să discifreze codurile comandamentului german în timpul celui de-al doilea război mondial. Dar despre aceste inovaţii ale lui Turing, omenirea a aflat doar după moartea lui. 

Zuse, Konrad ( 1910 - ). Matematician german, care în 1941 a elaborat maşina de calcul pentru rezolvarea problemelor de balistică. Această maşină folosea un releu de păstrare a informaţiei într-un cod binar. Însă această maşină nu avea o sistemă de păstrare a datelor ceea ce cerea scimbarea contactelor microschemelor la schimbarea programei.