Aplicaţiile de microblogging în educaţie

Microbloggingul  este considerat un instrument Web 2.0 şi se bucură de un interes tot mai ridicat din partea utilizatorilor
Microbloggingul este o formă de blogging, care permite utilizatorilor să publice online texte scurte de maxim 140 -200 de caractere, uneori şi imagini.
 Avantajul major al microbloggingului constă în asigurarea unui serviciu de "prezenţă socială"
printre cele mai cunoscute aplicaţii de microblogging se numără Twintter, Tumblr, Pownce, Jaiku. există şi două aplicaţii româneşti: Logoru.ro şi cirip.ro
          În mod cert dezvoltatorii nu au previzionat domeniile în care platforma este utilizată, totul a crescut în timp. Aplicat în domeniul educaţional, microbloggingul a devenit în mai puţin de 2 ani, unul dintre primele cuvinte asociate cu comunicarea asincronă Web 2.0, dar cam ultimul pe care actorii educaţionali îl iau în consideraţie. 
          Acum vom încerca să vorbim despre posibilităţile utilizării pedagogice ale microbloggingului. Acestea se pot aplica atît în cadrul învăţămîntului formal, preuniversitar sau universitar, cît şi în cadrul învăţămîntului continuu.

• Explorarea atît în cadre formale cît şi informale. utilizate în cadrul unui curs, aplicaţiile de microblogging oferă elevilor/studenţilor oportunitatea de a discuta/ exersa diferite tipuri de discursuri online, de a-şi organiza ideile, reflecţiile. Avînd incorporate în mediul instrucţional o componenţă socială şi de grup, devenim mai umani, mai politicoşi, mai disponibili şi vizibili pentru activităţi sociale.
• Crearea de comunităţi educaţionale bazate pe principiile metodologiei comunicative la cursuri sau înafară lor într-un mediu dinamic de învăţare (social learing)
• Mediul virtual colaborativ. Promovează scrierea ca o activitate plăcută, întăreşte competenţele de exprimare scrisă, cele pentru lectură, oferă şansa să parcurgă calea de la scrierea personală spre scrierea publică (evocarea, realizarea sensului, reflecţie).
• Exprimarea reacţiei cititorilor. Aici pot fi folosite notele pentru a trimite, întrebări şi observaţii grupului/ a primi răspunsul în timp ce desfăşoară activităţi în clasă
• Facilitarea creării grupurilor interactive şi multidisciplinare prin colaborarea între şcoli, oraşe, ţări.
• Instrument pentru evaluarea opiniilor. Folosite în mediul academic, aplicaţiile de microblogging dezvoltă, stimuliază,interacţiunile pe un anumit subiect, permiţănd exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.
• suport pentru conferinţe sau alte manifestări.
• crearea de experienţă de învăţare in grup
• explorarea limbajului colocvial. Permit externalizarea de lingvistică a dispoziţiei de cunoaştere a utilizatorului în mesaje scurte, clare şi cuprinzătoare. De altfel, restricţia de 140 de caractere impune dezvoltarea unor deprinderi bune de comunicare
• Schimbă dinamica clasei  sînt un mediu corespunzător vîrstei tinerei generaţii
• Fiind limitate la 140- 200 de caractere captează atenţia, necisită concentrarea pe ce este cu adevărat mai important, dezvoltă o anumită gramatică discursivă.
• Comode prin rapiditatea de propagare a informaţiei (utile pentru transmiterea de alerte educaţionale precum schimbările în orar/sală etc)
• Profesorii devin disponibili şi înafara orelor educaţionale

În pofida acestor argumente, suficient de convingătoare pentru utilizarea aplicaţiilor de microblogging în procesul de predare/ învăţare, pentru a demonstra cu adevărat eficienţa trebuie respectate anumite proceduri, destul de simple şi la îndemîna oricui

1. Înainte de a utiliza o aplicaţie de microblogging profesorul are datoria să se asigure că elevii/studenţii înţeleg aplicaţia şi  ştiu cum s-o folosească 
2. E bine să ne gîndim de 2 ori înainte de a posta 
3. Teama de a rescrie însemnări trebuie eliminată astfel încît posturile să poată fi accesibile şi celor care de-abea s-au logat
4. Profesorii care militează pentru întroducerea unor asemenea instrumente de comunicare în procesele educaţionale trebuie să fie foarte deschişi şi întreprinzători asupra a ceea ce se poate aplica sau nu
5. Ca orice nouă tehnologie, şi aplicaţiile microblogging trebuie testat, încercat de obicei pe un grup mic.
6. Este foarte important ca profesorul să-şi aloce timp pentru a răspunde dacă se decide pentru o aplicaţie de microblogging să fie motivat şi să aibă o atitudine activă.
7. Aplicaţiile de microblogging sînt inutile în absenţa unei reţele, astfel că profesorul trebuie să găsească parteneri valoroşi, provocatori, oneşti şi sinceri pentru un act educaţional de calitate.

Corifarii tehnicii de calcul

Aiken, Hovard (1900 - 1973). Matematician american, care a activat în universitatea din Harvard. În anii 40 al secolului XX, a creat prima versiune a calculatorului numeric - o maşină de calcul mai performantă, programul căreea îl pregătea pe benzi de hîrtie perforată.

Atanasoff, John V. (1903- ). Fizician şi inventator american, care în anii 30 ai sec. XX, activînd în colegiul din statul Aiova, a inventat un calculator, pe bază de tuburi.

Babbage Charles (1792 - 1871). Matematician şi inventator englez. Lucrînd asupra proprietăţilor de calcul ai logaritmilor şi a metodelor de mecanizare a calculelor, a elaborat principiul de funcţionare a "maşinii analitice"  - prototipul mecanic al calculatorului actual. Dar lovindu-se cu problema insuficienţei mijloacelor tehnice, a construit maşina diferenţialelor, unde pentru prima dată, pentru a calcula, a fost folosită programarea.

Boole, Jorj (1815 - 1864). Matematician şi logician englez. Pornind de la ideile lui Leibniţ, a elaborat aşa numita algebră booleană, unde pentru exprimarea construcţiilor logice se folosesc formulele ŞI şi SAU. Boole a arătata că construcţiile lui logice pot fi verficate de către matematicieni cu ajutorul regulilor algebrice. Aceste reguli sînt folosite pînă în prezent la crearea calculatoarelor actuale.

Byron Agusta Ada (1815 - 1852). Fiica poetului englez, lordul Byron, care scria programe pentru "maşina diferenţialelor" a lui Babbage.

Eckert, John Presper (1919 -). Inginer american. Împreună cu John Mauchly, în 1946, activînd în universitatea din Pensilvania a inventat ENIAC- ul ( Electronic Numeral Integrator  And Compiuter) Această maşină conţinea 18 mii de tuburi, ceea ce-i permitea să efectuieze cîteva sute de operaţii de înmulţire pe minut. Tuburile erau unite între ele prin fire, iar pentru schimbarea de programe era nevoie de a schimba contactele microschemelor.

Hollerith, Herman (1860 - 1929) Statist american, care prin anii 80 ai sec. XIX, ca şi Jacquard, folosea pentru păstrarea datelor perfohărţile. La care, pentru a fi citite, se foloseau contacte electronice, ce permitea accelerarea procesului. Corporaţia lui Hollerith fiind mai tîrziu schimbată în IBM.

Jacguard, Joseph Marie (1752 - 1834).  Inventator francez, care a întrodus în construcţia războiului său automat de ţesut, nişte scîndurele pentru conducerea operaţiilor mehanizmului complicat. Aceasta a fost prima experienţă de programare

.

Leibniz, Gottfried Wilhelm (1646 - 1716). Matematician şi filozof german. În anii 70 ai sec. XVII a  înbunătăţit maşina de calcul a lui Pascal, elaborînd metoda de înmulţire mecanică.

Napier, John (1550 - 1617). Matematic scoţian, care în 1614 a eloborat logaritmul de rezolvare a problemelor astronomice. În1617 a inventat metoda de îmulţire mecanică cu ajutorul unor piloni marcaţi. aceştea fiind consideraţi prototipii riglei logaritmice, care se foloseau în calcule pînă la inventare calculatoarelor de buzunar.

 Neumann, von John (1903 - 1957). American de origine maghiară, a elaborat principiile de păstrare a informaţiei în calculator, care au fos prelucrate în 1945. Aceste principii permiteau aparatului de calcul să lucreze mai repede ca înainte, iar pentru schimbarea programelor nu mai era nevoie de a schimba contactele microschemelor. Principiul lui Neumann constă în faptul, că calculatorul pe rînd efectuiază cîte o operaţie. Acest principiu a fost numit "Arhitectura lui Neumann" şi se foloseşte în toate calculatoarele contemporane.

Pascal, Blaise (1623 - 1662). Matematician, fizician şi filozof  francez. În 1642 a pus temelia teoriei probalităţilor conteporane. A inventat şi calculatorul mecanic, ce reprezenta un sistem de roţi zimţate, avînd cîte 10 dinţi fiecare. Aceşti dinţi reprezentau numerele de la 0 la 9, la rotirea roţilor cifrele se adunau. 

Poulsen, Valdemar (1869 - 1942). Inginer telefonic danez. În 1898 a inventat metoda înscrierei magnetice, care a fost aplicat la inventarea purtătorilor magnetici de informaţie.

Turing, Alan Matheson (1912 - 1954). Matematician englez, care a inventat logica de calculator, pe baza  căreea a şi construit maşina de calcul ( cu tuburi), ceea ce a permis iscoadelor britanice să discifreze codurile comandamentului german în timpul celui de-al doilea război mondial. Dar despre aceste inovaţii ale lui Turing, omenirea a aflat doar după moartea lui. 

Zuse, Konrad ( 1910 - ). Matematician german, care în 1941 a elaborat maşina de calcul pentru rezolvarea problemelor de balistică. Această maşină folosea un releu de păstrare a informaţiei într-un cod binar. Însă această maşină nu avea o sistemă de păstrare a datelor ceea ce cerea scimbarea contactelor microschemelor la schimbarea programei.

BunHello!

Buna ziua.